EstEurope.Justice.Romanian.Problems.Abuses.

The activity of the National Anticorruption Directorate Is centered, fixed, oriented and even obsessed with the investigation of all public figures! The activity of prosecutors is fixed on people, and in fact the activity of prosecutors should be oriented On their unlawful deeds,  Criminal, Or the offenses committed by these officials. Actually Prosecutors fight, struggle in personal conflicts of interest, the prosecutors group competes against other civil servants! We say that, and state prosecutors are all sort of trivial Officials Public Thus, the prosecutors through this misguided orientation come to deal with everyone, all the officials who had or who nowadays any public office, thus committing abuse at the beginning! So, therefore, authorities that are responsible for changing criminal laws and applying criminal laws, or are involved and concerned about the good course of justice in Romanian, are obliged to change an erroneous, flawed working style! Prosecutors h...

National Anticorruption Directorate made   great abuse investigating the Romanian government in designing a law that " the ordinance number 13 ' COMUNICAT DE PRES Ă 27.02.2017 - 16:18   În ziua de 27 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, cerere formulată de Preşedintele Senatului. În urma deliber ărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis: Curtea a constatat c ă a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lâng...

ROL ŞI ATRIBUŢII Curtea Constitu ţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică. La nivelul Legii fundamentale, astfel cum a fost republicat ă în urma revizuirii din anul 2003, Curtea Constituţională este reglementată în cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V (art.142-147), dispoziţiile acestora fiind dezvoltate prin Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. În realizarea func ţiei sale de "garant al supremaţiei Constituţiei", Curtea îndeplineşte atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume: a) se pronun ţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum ...

SCURT ISTORIC În România, controlul constitu ţionalităţii legilor a fost consacrat pe cale pretoriană încă din anul 1912, atunci când Înalta Curte de Casaţiune şi Justiţie a confirmat hotărârea dată în primă instanţă de Tribunalul Ilfov în celebrul „Proces al tramvaielor”, declarând competenţa instanţelor judecătoreşti de a cerceta concordanţa legilor cu Constituţia. Mai târziu, urmând modelul european de justi ţie constituţională, Constituţiile din 1923 şi din 1938 au prevăzut că numai Curtea de Casaţie şi Justiţie, în secţiuni unite, avea dreptul de a judeca neconstituţionalitatea legilor şi de a le declara inaplicabile în speţă. În acest sens, se prevedea la art. 103 alin.1 din Constituţia din 1923, preluat în art.75 din Constituţia din 1938, că „judecata asupra neconstituţionalităţii legilor se mărgineşte numai la cazul judecat”. Aceste Constituţii au consacrat astfel un control de constituţionalitate concentrat exercitat de instanţa supremă. Constitu ţiile din perioada ...